Scris de Corina Hutan - ARAD. Un spectacol plin de energie, foarte bine elaborat, cu muzică, dans și… un Caragiale adus foarte bine în actualitate de Teatrul Național din București – Gigi Căciuleanu Romanian Dance Company.
Deși publicul, probabil, se aștepta la un spectacol clasic, pe textele lui Caragiale, Teatrul Național din București a adus la Arad o altfel de reprezentație. ”D’ale noastre” este un spectacol în care teatrul alternează cu dansul, fiind alăturate mai multe povești caragialiene, ”interpretate” cu măiestrie de 11 dansatori care s-au întrecut în roluri, mișcări și expresivitate.
Spectacolul, bazat în mare parte pe melodiile celor de la Shukar Collective dar și pe muzică clasică, îi ”obligă” pe actori să danseze „în spiritul” lui Caragiale și ale binecunoscutelor sale povești: O scrisoare pierdută, O noapte furtunoasă, D’ale carnavalului, Conu Leonida faţă cu reacţiunea, Dl. Goe sau Năpasta…
Trecerile de la o scenă la alta se fac în pași dans, fără a exista discrepanțe între povești, iar frumusețea mișcării este dată de elementele de acrobație – foarte bine inserate în spectacol – care sugerează bucuria, tristețea, frica și alte stări cu care se confruntă personajele.
După cum spuneam, pe lângă muzica ”Shukar(ă)” din spectacol nu lipsesc nici melodiile clasice (Verdi, Bizet sau Beethoven) folosite foarte ingenios pentru a exprima ironia și umorul unor scene cunoscute: ”Căldură mare mon cher”, ”O scrisoare pierdută” sau ”O noapte furtunoasă”.
Momente extrem de reușite și expresive din spectacol sunt cele care redau ”Discursul electoral” (actorul este pe rând Trazan, maimuță și măgar, folosind tot felul de onomatopee pentru a exprima exact ideea lui Caragiale – ”vorbe fără rost”) și ”Cetățeanul turmentat”.
