Am auzit astăzi multe păreri pro și contra despre exploatarea gazelor de șist. Cel mai des întânit argument al celor care încearcă să explice cât de benefic este proiectul pentru România este faptul că metoda fracturării hidraulice este folosită cu succes pe tot teritoriul Statelor Unite de mai mult de 10 ani. Și dacă nici acolo lucrurile nu se fac cum trebuie, atunci unde?
…că revolta țăranilor din Vaslui este o cântare nesfârșită a unor preoți nebuni care nu acceptă modernizarea și vor să trăiască în Evul Mediu. Care nu văd că în asta stă viitorul. Independența. Bogăția. Normalitatea.
Am citit și declarațiile oficiale, ale experților, care spun că nu e vorba decât de o teorie a conspirației, că toate semnalele de alarmă sunt false, sunt niște povești de adormit copiii. Dar totuși – semnale de alarmă trase de cine? Și cu ce scop?
Am simțit nevoia să aflu mai mult.
Am recitit textul scris de Casa Jurnalistului acum câteva luni – pe care cred că ar trebui să îl citească oricine care vrea să își facă o părere despre subiect – și nu văd decât o privire fugară aruncată în viitor. Viitorul României.
Da, în America se exploateză gazele de șist prin fracturare hidraulică de mult timp. Da, mulți oameni s-au îmbogățit, s-au mutat în case mari, cu grădini și piscine și copaci înfloriți. Departe de zona contaminată.
Dar ce s-a întâmplat cu cei care nu au avut puterea să profite de gazele extrase din curtea lor? Ce s-a întâmplat cu cei care nu erau la fel de bogați sau la fel de influenți ca să iasă victorioși din lupta asta? Un exemplu este în clipul de mai jos.
Și, pentru cei care au răbdare, și un documentar, puțin cam prea pompos, pe tema asta, făcut în 2010 în State. Se numeste Gasland și a luat și premiul special al Juliului pentru Best US Documentary Feature la Sundance 2010. (Sincer, mi s-a părut cam prețios. Dar de aic
