România va fi implicată cu mai multe proiecte în cadrul programului de revizuire radical a politicii UE în domeniul infrastructurii de transport. Este vorba despre proiectele care sunt incluse în Coridorul Rin-Dunăre, a cărui axă principală este formată de căile navigabile interioare Main şi Dunăre, şi în Coridorul Orient/est-mediteraneean, ce face legătura între interfeţele maritime ale Mării Nordului, Mării Baltice, Mării Negre şi Mării Mediterane, optimizând utilizarea porturilor vizate şi a autostrăzilor maritime aferente. Anunţul a fost făcut astăzi de către reprezentanţii Comisiei Europene.
Executivul comunitar a publicat noi hărţi care arată cele nouă coridoare principale care vor acţiona ca o coloană vertebrală a transporturilor în cadrul pieţei unice europene şi vor revoluţiona conexiunile est–vest. Pentru a atinge acest nivel de ambiţie, finanţarea UE pentru infrastructura de transport se va tripla pentru perioada 2014–2020 la 26 de miliarde de euro.
Noua politică a UE în domeniul infrastructurii va transforma mozaicul actual de drumuri, căi ferate, aeroporturi şi canale europene într-o reţea transeuropeană unificată de transport (TEN-T).
Citeşte şi: Românii, amăgiţi cu promisiunea a două autostrăzi peste Carpaţi
Noua politică instituie, pentru prima oară, o reţea centrală de transport bazată pe nouă coridoare principale: 2 coridoare nord–sud, 3 coridoare est–vest şi 4 coridoare diagonale. Reţeaua centrală va transforma conexiunile est–vest, va înlătura blocajele, va moderniza infrastructura şi va eficientiza operaţiunile transfrontaliere de transport pentru călători şi pentru companii în întreaga UE. Aceasta va îmbunătăţi conexiunile dintre diferitele moduri de transport şi va contribui la obiectivele UE privind schimbările climatice. Reţeaua centrală urmează să fie realizată până în 2030. Însă, disponibilitatea finanţării v
