Pînă să termin textul de faţă, Chevron a anunţat că suspendă explorarea la Pungeşti. Cît, cum, nu se ştie? Chiar şi aşa, sînt mult mai aproape de exploatare decît RMGC. În cazul Roşia Montană, deja se petrec noi nebunii (discuţii secrete, demiteri de director de la Institutul Geologic pentru că a spus că statul a pierdut controlul asupra felului în care se fac exploatările).
Am ieşit aseară la o manifestaţie de solidaritate cu oamenii din Pungeşti. (ce s-a întîmplat acolo e fotografia perfectă a României rurale abuzate: un sat de vîrstnici împins în şanţuri de jandarmi “paşnici”, păcăliţi de toată linia premier-primar, cu mai toţi tinerii plecaţi la muncă în străinătate; mă întreb ce zic de acolo de prin străinătăţuri cînd văd ce-i acasă – statul i-a împins la muncă afară, statul le fraiereşte părinţii).
Marşul din Bucureşti a avut mare viteză. Protest fast-forward. Am ajuns puţin după blocajul de pe Calea Victoriei şi pornirea marşului către Guvern. Toată seara s-a mers rapid cu pauze de 10-15 minute. E probabil o strategie: transpiră jandarmul, apoi lasă-l să se răcească. Sute de forţe de ordine s-au tot agitat pînă la Guvern.
1500-2500 de oameni, cu plusuri şi minusuri în funcţie de zonă. Prima chestie care probabil va ieşi dureros la suprafaţă va fi aceea că există de fapt o felie de manifestanţi care au fost pînă acum la marşurile împotriva exploatării la Roşia dar nu prea aveau chef de subiectul gaze de şist. Erau acele grupuri legate oengistic sau prin firme de consultanţă de diverse proiecte politice de dreapta care de fapt au susţinut mereu demararea în forţă a proiectelor de acest tip. Sper să nu se vadă prea tare falia. La gazele de şist situaţia e şi mai gravă pentru că toate avizele au fost date în linie.
“Staţii de drepţi” ezită să vadă frontul Roşia Montană – gaze de şist ca un front comun. Dacă mai adăugăm şi abuzurile care se