Autoritățile găgăuze între limba română și limba moldovenească.
„Procurorii, în multe cazuri, n-au niciun temei legal pentru înaintarea demersurilor privind arestarea preventivă a unor persoane, iar acestea sunt pur declarative. Totodată, judecătorii, deși obligați să argumenteze convingător fiecare motiv pentru aplicarea arestului, pronunță încheieri total nemotivate și contrare prevederilor legale”- toate aceste concluzii vin din partea magistraților Curții de Apel, citaţi de săptămânalul „Ziarul de Gardă”. Obiecţiile au fost formulate într-un demers, exemplificat cu cazuri concrete, care a fost trimis pe adresa procurorului general Corneliu Gurin și a mai multor instanţe din ţară.
Un alt articol din „Ziarul de Gardă” scoate la iveală faptul că maşina Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), achiziţionată de instituţie în acest an, a fost văzută week-endul trecut în ograda casei de milioane a preşedintelului CNI, Anatolie Donciu. Acest lucru nu pare a fi o excepţie, pentru că membrii CNI se plâng pe faptul că statul încă nu le-a alocat un garaj, acolo unde ar parca automobilul cumpărat cu aproximativ 15 mii de euro şi că ograda lui Anatolie Donciu ar fi, de fapt, singura soluţie.
„Ziarul Naţional” relatează că intenția autorităților găgăuze de a schimba denumirea discipinii școlare din „limba și literatura română” în „limba și literatura moldovenească” l-au determinat pe deputatul român Eugen Tomac să promoveze cu mai multă insistență adoptarea, în Parlamentul de la București, a Legii privind protejarea limbii române. Prevederile acestui document vor permite crearea condițiilor pentru ca vorbitorii limbii române, indiferent unde locuiesc, să-și poată păstra și conserva identitatea lingvistică, susține Tomac, fără a oferi mai multe detalii. Deputatul a anunțat despre intenția sa de a urgenta promovarea spre adoptare a acest
