Prelevarea amprentelor digitale şi stocarea lor în paşaport constituie o atingere adusă drepturilor la respectarea vieţii private şi la protecţia datelor cu caracter personal, însă măsurile sunt justificate de asigurarea protecţiei documentelor contra utilizării frauduloase, consideră CJUE.
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit, joi, că deşi prelevarea şi stocarea amprentelor digitale în paşaport constituie o atingere adusă dreptului la respectarea vieţii private şi dreptului la protecţia datelor cu caracter personal, aceste măsuri sunt totuşi justificate, pentru a împiedica utilizarea frauduloasă a paşapoartelor.
CJUE precizează că Regulamentul nr. 2252/2004 prevede că paşapoartele includ un suport de stocare de înaltă securitate care conţine, în afară de o fotografie facială, două amprente digitale, ce pot fi utilizate numai pentru a verifica autenticitatea paşaportului şi identitatea titularului său.
Un cetăţean german, pe nume Schwarz, a solicitat autorităţilor administrative ale oraşului Bochum (Germania) eliberarea unui paşaport, refuzând însă prelevarea cu această ocazie a amprentelor sale digitale.
Întrucât autorităţile menţionate au respins cererea sa, el a introdus o acţiune la Verwaltungsgericht Gelsenkirchen (Tribunalul Administrativ din Gelsenkirchen, Germania), solicitând ca respectivele autorităţi să fie obligate să îi elibereze un paşaport fără prelevarea amprentelor sale digitale.
În acest context, tribunalul administrativ solicită să se stabilească dacă regulamentul, în măsura în care obligă solicitantul unui paşaport să furnizeze amprentele sale digitale şi prevede stocarea acestora în paşaport, este valid, în special prin raportare la Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
"Prin hotărârea pronunţată astăzi (joi - n.r.), Curtea de justiţie dă un răspuns afirmativ la această întrebare
