În aceste zile de demonstraţii controversate şi, frecvent, agresive, privind a fi sau a nu fi Roşia Montană din nou o mină productivă, ne-am amintit de un Congres al ,,Astrei”, ţinut la Abrud, în inima Ţării Moţilor, în perioada 10-12 septembrie 1938, în prezenţa marelui istoric Nicolae Iorga, a reputatului savant Iuliu Haţieganu, înalţii ierarhi ortodox Nicolae Colan, respectiv greco-catolic, Iuliu Hossu, dar şi alţi participanţi şi-au exprimat sprijinul pentru mineritul din Munţii Apuseni. Personalităţile care au ţinut să fie de faţă la acest congres şi-au propus: rezolvarea problemei moţilor, foşti proprietari de mine aurifere, deposedaţi prin diferite tertipuri de mai mari vremii.

Raportul la acest congres a fost prezentat Ioan Popa-Zlatna, prefect al „Şoimilor carpatini”, asociaţie înfiinţată în 1932. Rezumând conţinutul Raportului aflăm că „Traian a găsit minele din Munţii Apuseni exploatate din vechime de populaţia autohtonă, la care s-au adăugat colonişti dalmaţieni, în Zlatna şi Bucium, şi epiroţi la Roşia Montană.

Interesant este că mineritul în Apuseni a fost continuat de către autohtoni chiar şi în epoca năvălirilor barbare, iar oamenii de ştiinţă unguri mărturisesc că şi în timpul năvălirii maghiarilor în Transilvania, minele aurifere erau în exploatarea, de asemenea, a autohtonilor... Şi totuşi, moţii, proprietari de mine aurifere, treptat, treptat, au fost deposedaţi de ele, sublinia raportorul de la Congresul amintit. Această deposedare se făcea în favoarea străinilor, cărora li se oferea, drept ,,cadou” de preţ o mină sau alta. Aceasta pe baza legilor feudale, scrise şi nescrise, de atunci, conform cărora Regele este stăpânul întregului teritoriu şi, deci, putea să dea o mină sau o feudă drept fief al unui protejat. Desigur, minerii au protestat viguros, uneori chiar sângeros, dar degeaba. Iar sistemul „cadoului” a fost completat cu io