Nu țineam să scriu despre Paula Iacob, dar am un motiv bun. Se cam împuținează oamenii despre care n-am scris și trebuie să o tai de pe listă. Că are 196 de ani și cine știe cît o mai prind vie. Nu că aș avea vreo jenă să fac mișto de ea post-mortem, dar românul are un respect mistic față de hoit, care-l face să nu poată asimila nimic negativ legat de decedați. Așa că e bine c-am prins-o vie. Deși, cine știe… E duminică azi și, pînă miercuri, cînd apare gazeta, trece periculos de mult timp, pentru vîrsta ei.

Dar cine este Paula Iacob, vă întrebați voi acum, ca niște oameni normali, care nu citesc știri despre babe. Păi, să începem cu evidentul. Paula Iacob este o femeie foarte bătrînă. Atît de bătrînă încît pielea curge de pe ea în valuri, ca ceara de pe lumînare. Are destulă piele încît să faci un cort de nunți din ea. În afară de asta, mai e și avocată de cîini. Ca maidanezul care a omorît un japonez, profesorul de sport cu sexul de la „Jean Monnet”, Nicu Ceaușescu și Gigi Becali. Recent am văzut-o că își dă cu părerea și în cazul copilului omorît de maidanezi în septembrie. Nu știu în ce calitate, dar bănuiesc că în aceea de om care a asistat la domesticirea lupului și cunoaște bine natura acestui animal.

Ocupația ei principală însă e zăcutul pe la TV. Nu există subiect prea mic pentru Paula Iacob. Nu există chestie la care să nu poată să își dea cu părerea pînă i se dezlipește proteza. După care trage să moară pe scaunul ei, pînă cînd se schimbă subiectul și, evident, are încă o părere.

De curînd au apărut dezvăluiri despre trecutul ei de turnătoare. Știați că Paula Iacob turna încă din 1952? Pe vremea cînd bunicu-miu, actualmente mort, era minor, tipa deja turna. 60 de ani au trecut de atunci și ea încă mai vorbește despre lucruri care nu o privesc cu oameni detestabili. Doar că la televizor, nu sub pseudonim. Ce mi s-a părut cel mai hazl