De la Crin Antonescu, Victor Ponta si pana la majoritatea comentatorilor si analistilor, toti cei care au analizat blocarea masinii in care se afla ministrul Culturii, Daniel Barbu, au condamnat la unison atacul asupra demnitarului USL. De acord, intr-o tara normala, protestele trebuie sa fie pasnice. Dar cu o nuanta: in democratia corecta, guvernele nu-si bat joc de strada. Accepta masele, incurajeaza dialogul si cauta solutii pentru dezamorsarea conflictului. Este Romania o tara de genul asta? Nu, bineinteles. Istoria recenta ne ofera nenumarate exemple.

Va aduceti aminte de mineriade? Cum s-au copt ele? Tocmai ca reactie a regimului politic de atunci – Ion Iliescu – fata de interminabilele proteste pasnice din Piata Universitatii! Violenta a fost reteta folosita de predecesorii pe linie de partid ai lui Victor Ponta pentru a curma o miscare civica eminamente decenta si progresista. Minerii au fost chemati direct de Iliescu pentru a face curatenie la kilometrul zero al Romaniei. Teroristii lui Miron Cozma au fost antidotul utilizat de autoritatile postcomuniste impotriva unor manifestanti pasnici care nu mai doreau comunisti in politica, dupa mazilirea Ceausismului. Asta este o fateta a violentei post-revolutionare.

Cealalalt tip de violenta poate decurge din stilul arogant, mincinos si discretionar in care o putere isi guverneaza supusii. Adica exact ce se intampla acum in Romania. USL a castigat accesul la banul public si la afacerile de stat prin minciuna. Cazurile Rosia Montana si gazele de sist sunt doar un exemplu. Putem adauga rapid promisiuni incalcate despre respectarea statului de drept, crearea de locuri de munca, incurajarea micului intreprinzator etc. Ideea e simpla: cei care au votat masiv USL au toate motivele sa se simta acum tradati, ba chiar prostiti la drumul mare. Mai ales atunci cand primul ministru se comporta ca si cand nici us