„Trecutul nu ne va spune ce anume trebuie sǎ facem, ci ceea ce trebuie sǎ evităm.” În urmă cu peste optzeci de ani, mai precis în 1930, Jose Ortega y Gasset publica o carte intitulată „Revolta maselor”. Am ales din această carte cîteva citate pentru că mi s-a părut că filosoful spaniol vorbeşte despre ce se întîmplă în aceste zile în judeţul Vaslui - apariţia unei noi forme de guvernămînt pe care o voi numi Republica Pungeşti.
O numesc aşa în amintirea glorioasei Republici de la Ploieşti, a lui Candiano Popescu. Textul care urmează nu-mi aparţine. Am doar meritul de a-l fi citit - pentru dumneavoastră - şi de a fi pus citatele într-o anumită ordine, care să le confere oarecare coerenţă.
Înainte de orice altceva, civilizaţia înseamnă voinţa de a trăi în societate. Formalităţi, norme, politeţe, intermediari, justiţie, dreptate! La ce bun au fost inventate toate acestea, de ce s-au creat asemenea complicaţii? Totul se rezumă în cuvîntul „civilizaţie", care îşi descoperă propria-i origine prin intermediul ideii de civis, cetăţean. Este vorba de a face posibilă, prin toate acestea, cetatea, comunitatea, convieţuirea socială. De aceea, dacă privim dinăuntru fiecare dintre aceste ingrediente ale civilizaţiei, pe care tocmai le-am enumerat, vom descoperi că toate au aceeaşi bază. Într-adevăr, toate presupun dorinţa radicală şi progresivă ca fiecare individ să conteze pe ceilalţi.
Civilizaţia nu este altceva decît încercarea de a reduce forţa la ultima ratio. Acum începem sǎ vedem cu destulă claritate acest lucru, pentru cǎ „acţiunea directă" constă în a inversa ordinea şi a proclama violenţa ca prima ratio, şi chiar ca unică raţiune. Aceasta este norma care propune anularea oricărei alte norme, care suprimă orice intermediar între proiectul nostru şi punerea lui în practică. Este Charta Magna a barbariei.
Se cuvine sǎ amintim cǎ întotdeauna cînd