Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Bucureşti
Şirul protestelor pentru salvarea Roşiei Montane continuă. Pentru a nu crea un precedent care, mai târziu, s-ar putea întoarce împotriva lor, guvernanţii refuză dialogul cu strada. Se tem de reacţia celor păcăliţi de mincinoasele lor promisiuni. În calcule stângace, de bucheri în ale politicii, şi primul ministru, şi miniştrii deveniţi atât de prematur "odioşi", cred că protestatarii vor obosi curând şi vor lăsa baltă chemările de pe facebook. Nimic mai greşit. Această stângăcie îi va costa cariera politică. Roşia Montană le va cere capul. Piaţa Universităţii va triumfa, ca întotdeauna. Acolo, ca şi la Cluj-Napoca şi în alte oraşe, se scrie istoria zilelor noastre. Ne convinge de acest adevăr tânărul protestatar Claudiu Crăciun, lector univ. dr. la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative. A absolvit un program masteral în politica europeană la London School of Economics and Political Science (2008). Lucrează din 2009 ca expert al Comitetului Economic şi Social European.
"Am învăţat în stradă mândria de a fi cetăţean"
- V-aţi remarcat ca protestatar al Pieţei Universităţii încă din iarna trecută. Cum se naşte o astfel de atitudine?
- Atunci când au izbucnit protestele în Piaţa Universităţii, am simţit că nu aveam de ales. Societatea era tensionată la maximum, sistemul politic blocat. Nu credeam că oamenii vor ieşi în stradă. Când au ieşit, nu aş fi vrut să fiu niciunde altundeva, decât acolo. Am fost de la început şi până la sfârşit, în toate momentele bune şi mai puţin bune. Am învăţat pe stradă ceea ce nu aflasem din cărţi şi din prelegeri. Faptul că am reuşit să formulez public nişte idei se datorează şi formaţiei mele de politolog. Dar mai importante sunt instinctul democratic şi mândria de a fi cetăţean. Iar pe acestea le-am înv