Bătrâneţea este o artă. Bătrâneţea frumoasă este un exerciţiu în înţelegerea de sine, în înţelegerea celor din jur, în înţelegerea propriului corp. Bătrânii frumoşi îmbătrânesc cu discreţie. Enigmatici şi cuminţi.

Însă oamenii bogaţi nu îmbătrânesc discret. De la o vârstă începe goana după „tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte". Banul cumpără orice. Oare aşa să fie?

Oamenilor bogaţi, celor cărora viaţa nu le refuză nimic, le este mult mai greu să îşi accepte propria slăbiciune. Şi pornesc o cursă contra cronometru împotriva firului tors de ursitoare. Iar societatea de consum este pregătită să vândă tot felul de leacuri şi intervenţii menite să păcălească timpul.

Cosmetica este o industrie care înfloreşte indiferent de criză. Creme peste creme, creme de tot felul. Există cremă pentru ochi, cremă pentru frunte, cremă pentru buza de sus, cremă pentru buza de jos, cremă pentru vârful bărbii. Vopsele, masaj, diete, vitamine. Aceasta este fază întâi în lupta împotrivă propriei „date de expirare".

Dar faza întâi este doar trecătoare. Şi este o fază benignă. Acceptată social, acceptată de majoritatea oamenilor, femei sau bărbaţi. Iar unii devin dependenţi. Ca de un drog uşor. Şi ritualurile cosmetice devin o introducere spre drogul mai puternic. Însă numai cei bogaţi îşi permit drogurile cele mai puternice.

În cursa pentru tinereţe fără bătrâneţe, în timp, cremele încep a fi înlocuite de ace, seringi, bisturie, seruri, injecţii, infuzii. Vârsta devine o boală. Procesul normal al vieţii devine ceva patologic. Şi, culmea, frumuseţea devine urâciune, iar ridicolul începe să câştige teren, încet, încet.

Riscul de ridicol este cu atât mai mare cu cât contul din bancă este mai gras. Lupta cu timpul se poate transforma într-un vârtej fără scăpare. Şi trebuie să ai bani. Chirurgia plastică e