Ziua pneumologiei româneşti, sărbătorită în fiecare an la 3 octombrie (anul acesta este la a doua ediţie), a prilejuit organizarea mai multor evenimente, în care Societatea Română de Pneumologie (SRP) a semnalat existenţa unor riscuri majore la care ne expun afecţiunile pneumologice. În acest cadru se înscrie şi întâlnirea din 2 octombrie a.c., unde profesorul Florin Mihălţan, preşedintele interimar al SRP, a făcut o scurtă retrospectivă a acestor acţiuni, într-un context internaţional în care se pare că există multe diferenţe în medicina respiratorie. Contează în ce ţară ne-am născut? Cu siguranţă da, în ceea ce priveşte sănătatea. Efectele disparităţilor în sănătatea respiratorie sunt foarte pronunţate, cei din grupurile sociale mai sărace sunt mai predispuşi la boli, iar inegalităţile sociale sunt asociate cu o proporţie mai mare de deces prin aceste afecţiuni, comparativ cu altele. Diferenţele speranţei de viaţă la naştere între grupurile socioeconomice cele mai sărace şi cele mai bogate pot ajunge la zece ani la bărbaţi şi şase ani la femei. Posibilitatea celor din grupurile cu nivelul socioecono Publicitate mic cel mai scăzut de a face boli respiratorii este de 14 ori mai mare decât a celor din grupul cu cel mai ridicat nivel. Copiii săraci cu fibroză chistică au un risc ajustat de deces de 3,6 ori mai mare faţă de cei bogaţi. Cum poate fi scăzută povara economică a disparităţilor din sănătatea respiratorie? Prin accesul la îngrijiri preventive, tratament precoce, utilizarea furnizorilor de medicină primară în locul departamentelor de urgenţă. American Thoracic Society şi European Respiratory Society au dat publicităţii o declaraţie politică oficială, apărută în American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine, menită să rezolve aceste probleme la nivel global. Cele două societăţi se angajează să reducă disparităţile între grupurile socioeconomi