„În ţara-n care gândul n-are glas, mai liber sunt cu mâinile legate.“* Lisabona lui Eliade este titlul sub care revista „Memoria“ (nr. 3/2013) publică textul unei conferinţe a cunoscutului critic şi istoric literar portughez João Bigotte Chorão. Traducerea impecabilă aparţine dnei Micaela Ghiţescu, directorul „revistei gândirii arestate“. „Viaţa medicală“ a considerat ca o datorie plăcută semnalarea acestei publicaţii încă de la înfiinţare, gândul fiindu-ne, de fiecare dată, la dr. Banu Rădulescu, medicul-scriitor care a fondat-o. După cum poate se ştie, Mircea Eliade a îndeplinit funcţia de consilier cultural al României în capitala lusitană, între anii 1941 şi 1945, după ce îşi încheiase aceeaşi misiune la Londra. Conferinţa lui J. B. Chorão se referă la ceea ce a însemnat experienţa eliadescă în Portugalia, ţară cu o interesantă istorie, limbă şi cultură, mai ales aceasta din urmă atrăgându-l în mod deosebit pe Mircea Eliade. Amănunte, în Jurnalul portughez. Călătorind prin oraşe din această ţară, şi-a propus lectura în original a unor autori lusitani, şi şi-ar fi dorit să scrie un eseu despre Camões, poetul naţional, asemuit pentru opera sa cu Homer. L-a preocupat expresia saudade – pentru Eliade, un sentiment afin dorului românesc. Conferenţiarul menţionează conservarea memoriei lui Mircea Eliade în capitala ţării, dar şi în Cascais, oraş vechi, pitoresc, prin plăci memoriale puse pe casele ce l-au găzduit pe marele istoric al religiilor. Zguduitor este, chiar şi pentru cititorul informat, articolul Fenomenul Piteşti din perspectiva actualităţii, semnat de Gheorghe Boldur-Lăţescu. Autorul este un supravieţuitor al reeducării prin tortură aplicată la penitenciarul Piteşti, apoi şi în alte închisori politice comuniste din România. Debutul articolului rememorează antecedentele Fenomenului Piteşti, consumate la Suceava în 1948, când, sub presiunea poli