Controversă lămurită în scleroza multiplă

În 2009, chirurgul vascular italian Paolo Zamboni crea vâlvă în lumea neurologilor, relansând ipoteza insuficienţei venoase cerebrospinale cronice (CCSVI) ca etiologie a sclerozei multiple (originile acestei teorii se regăsesc în 1947, într-un studiu terapeutic1 publicat în Archives of Neurology and Psychiatry). Controversatul subiect a fost dezbătut chiar acolo unde trebuie, la congresul mondial de controverse în neurologie (CONy). Am asistat, în 2010, la Barcelona, la prezentarea susţinută de Paolo Zamboni şi la lungul şir de întrebări puse din audienţă în legătură cu acest subiect. Chiar dacă răspunsurile nu au fost suficient de convingătoare, subiectul a mai fost inclus şi în programul congresului de la Beijing, la CONy 2011, când din prezentările pro şi contra am reţinut2 că dovezile de atunci puneau sub semnul întrebării nu doar relaţia etiologică, ci până şi existenţa CCSVI ca entitate clinică în scleroza multiplă. Problema pare acum să fie tratată definitiv, printr-un studiu3 publicat miercurea aceasta pe site-ul revistei Lancet. Intrigaţi de faptul că CCSVI a fost propusă ca fiind o combinaţie unică de blocaj venos şi anomalii hemodinamice, care nu ar apărea decât la pacienţii cu scleroză multiplă şi nu la subiecţi sănătoşi (conform articolelor publicate de Paolo Zamboni), un grup canadian şi-a propus să documenteze prevalenţa îngustării venelor la pacienţii cu scleroză multiplă (SM), la rudele neafectate ale acestora, dar şi la subiecţi sănătoşi. În perioada 2011–2012, medicii canadieni au studiat 149 de adulţi, la care criteriile ultrasonografice propuse de Zamboni au fost verificate printr-o metodă invazivă dar mult mai sigură – cateterismul venos. Datele sunt grăitoare: diagnosticul CCSVI prin cateterism s-a făcut la un singur pacient (din 65) cu SM, la o singură rudă neafectată (din 46) şi l