La 21 de ani, un tânăr abia face primii paşi în viaţă. Pentru Ionuţ Alexandru Gologan este pe ultima sută de metri. Un tânăr plin de viaţă, corpolent, tuns scurt, care a îndrăznit să viseze la o viaţă mai bună zace într-o închisoare din Malaezia aşteptând ca într-o bună zi gardianul să îl conducă spre ştreang.

25 iunie 2012. Ionuţ postează pe pagina lui de Internet melodia „Te iubesc oriunde ai fi”, cântată de Florinel cu Ioana şi Play AJ. Se pregătea să plece în Malaezia având dosite în bagaje 1,5 kilograme de metamfetamină. Spera ca din banii primiţi pe transport să îi facă o surpriză iubitei lui.

26 iunie 2012. Ionuţ este arestat pe aeroportul din Kuala Lumpur şi acuzat de trafic de droguri. Află că poate primi pedeapsa cu moartea, la peste 8.630 de kilometri de casă. Însă nu poate crede aşa ceva.

La 14 aprilie 2013, are voie la un calculator şi primul lucru pe care îl face este să le scrie prietenilor „Vă iubesc pe toţi, de aici de la suferinţă… mă voi întoarce cândva la voi”.

Închisorile din Malaezia sunt vestite în lume pentru condiţiile vitrege de detenţie. Toaleta este un focar de infecţie, pereţii sunt plini de igrasie, geamurile de la multe celule lipsesc şi în anotimpul ploios, deţinuţii sunt în permanenţă uzi la piele, gardienii bat din distracţie alegând la alegere victimele din rândul puşcăriaşilor, mâncarea e un terci infect care miroase îngrozitor şi fiecare zi e pentru fiecare deţinut un miracol că încă mai trăieşte.

La 6 iunie 2013, după aproape un an de detenţie, românul care marţi, 15 octombrie 2013, a fost condamnat la moarte prin spânzurare scrie: “Mi-e dor de voi fraţilor. Acum sunt departe şi sper că nu mă uitaţi.Vă iubeşte fratele vostru de aici, de la suferinţă!”.

După proces, a încercat să pară relaxat, însă în sufletul lui se cuibăriseră fiorii morţii. Un reprezentant al Ministerului român al Afacerilor Extern