Discuţiile despre revenirea lui Brandan confirmă direcţia: Steaua preferă să importe, nu să crească fotbalişti.
Steaua a descoperit dublura lui Bourceanu tocmai în campionatul chinez. De fapt, a redescoperit-o, pentru că e vorba de Pablo Brandan. Discuţiile despre plecarea căpitanului din Ghencea au acum un antidot optimist: discuţiile despre revenirea argentinianului.
Soluţiile testate reprezintă soluţiile cele mai comode. Brandan mai are o lună de contract cu Liaoning Whowin, locul 10 din 16 în prima ligă chineză. “A avut doi ani foarte buni aici!”, spune impresarul lui. “Foarte buni” înseamnă 46 de meciuri şi un gol. Fotbalul asiatic sună încă destul de aproximativ în materie de valoare. Oricum, în lipsa altor informaţii, să-l credem pe impresar.
Nu doi ani în China (deşi la plecare anunţase că are contract pe trei ani) ridică semne de întrebare asupra capacităţii lui Brandan de a-l înlocui pe Bourceanu. Neliniştea vine de la faptul că “Stranierul anului 2009″ are acum 30 de ani. Reprezintă, cum se spune, o soluţie de avarie, indiferent de cheltuielile pe care oficialii Stelei sînt dispuşi să le facă pentru aducerea lui.
Un club puternic amortizează plecarea unui titular prin promovarea unui jucător tînăr din pepiniera proprie. Un fotbalist deja intrat în atmosfera clubului, obişnuit cu stilul de joc se încadrează, la orice oră şi în orice loc, mai repede decît un import din China. Dar Steaua creşte din ce în ce mai puţini fotbalişti. Lipseşte, în continuare, perspectiva. Soluţia pe termen lung. Parteneriatul cu Academia lui Hagi se întinde doar pe un an şi a fost încheiat sub presiunea exigenţelor UEFA. Cluburile participante în UCL trebuie să trimită o echipă şi în Liga Campionilor Under 19.
Terenul de antrenament pentru juniorii roş-albaştri, un fost teren de rugby, a fost primit de la MApN. Din 2011, puştii de la Steaua nu se mai
