„Jocul de cărţi”
„Jocul de cărţi e o maniă şi cum pe cel beţiv nu-l poţi desbăra de patima beţiei, ce-l ruinează sufletesce şi trupesce, aşa nu-l poţi face nici pe jucăuşul de cărţi, ca să se lase de patima lui, care nu-i cu mult mai puţin ruinătoare pentru sănătatea, pacea şi averea lui. Jocul de cărţi e aşa că se încuibă în om din tinereţe. Tineretul trebuie deci priveghiat şi în privinţa asta. Esistă însă această privighiare? Cea mai plăcută petrecere a gimnasistului este fumatul, a academicianului însă, pe lângă fumat, încă şi beutura. Pe acest din urmă foarte rar nu-l găsesci în cafenele şi restaurante în jurul mesei celei rotunde, ba el nici în cercurile familiare nu se poate feri de aceste mese, lăsându-i pe cei bătrâni să se amuse cu drăgălaşele copile”.
„Revista Politică”, Anul II, nr. 11, Suceava, 15 Octomvrie 1887.
„Comerţul de dugheană”
„Oraşul nostru, poate mai mult ca oricare altul din regiune, are foarte multe debite de tutun, chioşcuri de produse alimentare şi de mărunţişuri. Modul cum remizierii acestor unităţi liliputane fac reclama produselor pe care le vînd este de-a dreptul supărător. În ferestre, pe diferite sîrme şi sfori, sînt agăţate tot felul de pachete de ţigări, reclame de loto-pronosport, alături de covrigi, sticle de sucuri, etc. Dacă la aceasta mai adăugăm diferitele mirosuri de mîncăruri şi cel al fumului lămpilor de gătit cu petrol, din încăperile multora dintre aceste chioşcuri, avem imaginea completă a comerţului de dugheană şi bazar pe care îl practică. Oare acestor remizieri nu li se poate cere să respecte normele elementare de estetică, curăţenie şi bun simţ?”.
„Zori Noi”, Anul XX, nr. 5555, Suceava, 22 Octombrie 1965.
„Jocul de cărţi”
„Jocul de cărţi e o maniă şi cum pe cel beţiv nu-l poţi desbăra de patima beţiei, ce-l ruinează sufletesce şi trupesce, aşa nu-l poţi face nici pe juc
