Ascensiunea Frontului Naţional în Franţa, a UKIP în Marea Britanie şi a Finlandezilor în Finlanda reprezintă expresia unui curent eurosceptic în creştere în Europa. Un scor bun al acestora la alegerile europene de anul viitor va forţa partidele tradiţionale să-şi modifice agenda şi poziţiile faţă de integrarea europeană. O analiză realizată de Financial Times susţine că acest lucru se întâmplă deja şi că viitorul Europei este în cumpănă.

Frontul Naţional a câştigat categoric alegerile locale des-fă-şurate duminica trecută pe Coasta de Azur sunând alarma în viaţa politică a Franţei. Sondajele de opinie susţin că partidul condus de Marine Le Pen ar obţine 24% din voturi dacă alegerile europene ar avea loc acum, plasând FN pe prima poziţie, înainte de UMP (centru-dreapta) şi de socialiştii preşedintelui Hollande, care în ritmul acesta se îndreaptă spre o catastrofă electorală.

Spre deosebire de tatăl său, condamnat pentru remarcele sale xenofobe şi antisemite, Marine Le Pen a avut grijă să se ţină departe de orice subiect cu caracter rasial şi s-a concentrat asupra problemelor economice şi sociale cu care se confruntă Franţa şi îşi duce lupta politică sub steagul suveranităţii Franţei. În pofida eforturilor lui Le Pen de a reinventa Frontul Naţional ca partid de dreapta frecventabil, filonul mainstream al politicii şi presei franceze continuă să-l numească „formaţiune de extremă dreaptă”, dar această caracterizare nu mai este suficientă pentru a-i ţine pe francezi departe de acest partid.

Până şi celebrul Alain Delon şi-a atras critici violente din partea presei după ce a declarat că îi înţelege perfect pe simpatizanţii FN. Dacă nu se trezesc la timp, şi nu răspund îngrijorărilor francezilor, partidele tradiţionale ar putea fi umilite la viitoarele alegeri europene de Frontul Naţional, care 6,34% cât a obţinut în 2009, la 24% acum, înregistrează c