In timp ce, pe planeta noastra, 840 de milioane de suflete, sufera zilnic de foamete, omenirea iroseste anual 1,3 miliarde de tone de alimente, incapabila sa le valorifice.

Calculul arata ca, daca alimentele irosite sau pur si simplu aruncate s-ar folosi, fiecaruia din cei 840 de milioane de muritori de foame i-ar reveni zilnic cate aproximativ 2 kg de produse alimentare, suficient pentru a se mentine in viata, scrie Project Syndicate.

Dezechilibrul dintre belsug si subnutritie

Paradoxul este si mai izbitor, daca privim problema sub aspect economic si observam ca cele 1,3 miliarde de tone de alimente de care se debaraseaza omenirea costa 750 miliarde dolari pe an. Atentie: miliarde, nu milioane.

Interesant este faptul ca producerea acestor alimente, care n-au intrat in consum, a inglobat un important volum de munca inutila, consumand energie si materii prime, inclusiv apa, atat de pretioasa si deficitara pe planeta.

In schimb, prin producerea alimentelor au fost emanate importante cantitati de gaze cu efect de sera, care dauneaza sanatatii noastre.

Acest ciudat dezechilibru dintre disponibilitatile alimentare ale planetei si nevoile stringente, in lipsa carora se pierd vieti, face obiectul unor preocupari speciale in cadrul ONU, unde este constituit un grup de lucru axat pe criza alimentara globala.

Dar sarcina grupului de lucru nu este usoara intrucat, pe de o parte disponibilitatile sunt distribuite pe glob altfel decat locurile unde se simte stringenta consumului, iar pe de alta parte instituirea unui mecanism care sa dirijeze alimentele excedentare spre zonele subalimentate nu pare deloc un lucru usor.

In ce constau pierderile

Poate ca este bine sa ne oprim si asupra structurii acestor alimente, la care omenirea renunta atat de usor, dupa ce a facut eforturi