Utilaje trase pe dreapta, muncitori trimiși acasă, firme la un pas de faliment. Nenumărate șantiere din toată țara sunt abandonate după ce încercarea autorităților de a ține în frâu deficitul bugetar le-a lăsat fără finanțare

În primele opt luni ale anului, fondurile alocate proiectelor de infrastructură (inclusiv cele realizate cu bani de la Bruxelles) au totalizat 17,75 miliarde de lei, cu 2,5 miliarde de lei mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. În procente, scăderea este de peste 12%. Cel mai mult s-au redus cheltuielile aferente investițiilor cu finanțare rambursabilă (-46% față de ianuarie-august 2012), iar banii alocați proiectelor finanțate de UE au fost cu 11,5% mai puțini. Cheltuielile de capital au scăzut, în aceeași perioadă, cu 9,7%.

În viața reală, toate aceste cifre seci se traduc în lucrări, uneori aflate la doi pași de finalizare, oprite pe termen nedefinit. Cu tot ce înseamnă asta pentru cei implicați. Prahoveanul Ion Florică a lucrat până prin vară pentru o firmă care efectua extinderea rețelei de canalizare într-o comună din Ilfov. Când facturile nu au mai fost achitate, patronul nu a avut de ales și și-a trimis oamenii acasă. „Eu am avut noroc, că mi-am găsit să muncesc pe un șantier din Bragadiru, dar cei mai mulți din colegii mei sunt și acum fără lucru. Și se apropie iarna, așa că cel mai probabil va trebui să trăiască șase luni doar cu ajutorul de șomaj“, povestește bărbatul.

Unii analiști sunt de părere că, prin oprirea finanțării proiectelor de infrastructură, autoritățile își fură singure căciula. Pentru că o bună parte din sumele alocate se întorc, direct sau indirect, la buget, sub formă de TVA, accize, impozite pe venit și profit, contribuții sociale și așa mai departe. Fără să mai vorbim de efectul de multiplicare în economie. Stoparea investițiilor publice are exact efectul invers