Documentarea intensivă şi exhaustivă efectuată, acum o săptămână, la Chişinău a inclus şi ceea ce ar fi putut face, de multă vreme, un emisar oficial de la Bucureşti, după 1989, indiferent de guvernul aflat în exerciţiu, la Palatul Victoria. Dialoguri cu concluzii pragmatice şi medieri necesare, mai ales în viitor. Impuse de interesul naţional. Dintr-o asemenea perspectivă, discuţia, la ceas de seară, a jurnaliştilor care l-au însoţit pe Doru Dinu Glăvan, preşedintele Uniunii Ziariştilor Profesionişti, din România, cu Înalt Prea Sfinţitul Petru, Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, nu a fost una de complezenţă, ci concretă, cu întrebări incomode şi răspunsuri lucide, pentru clarificarea adevăratelor motive ale stagnării unor proiecte altfel fireşti, în comunitatea europeană, căreia îi aparţine, de facto, populaţia dintre Prut şi Nistru. Prima concluzie - evident personală - ţine de necesitatea ca Patriarhul României să acorde Mitropoliei Basarabiei un sprijin comparabil cu cel de care beneficiază episcopia Bisericii Romano-Catolice, din Republica Moldova, din partea Papei de la Roma. Asta pentru că, aşa cum afirma şi Înalt Prea Sfinţitul Petru, de la reactivarea Mitropoliei Basarabiei, în anul 1992, clericii şi mirenii acestei comunităţi religioase, au activat "în condiţii speciale, nu tot timpul binevoitoare din partea autorităţilor, dar Bunul Dumnezeu S-a milostivit şi ne-a ajutat. Şi noi ne-am continuat mersul, încercând să facem faţă situaţiilor prin care ne-a fost dat să trecem. Nu le amintim acum, pentru că ele sunt cunoscute. Zece ani de activitate, ţinuţi forţat în afara legii, au însemnat ceva pentru cei care au fost implicaţi, în acest proces zi de zi. Că unii, care sunt departe de aceste momente, mai formulează critici, să o facă, din neştiinţă se poate greşi mult. Greutăţile şi piedicile doar ne-au întărit în co