Conform unui recent sondaj, 77% dintre francezi sunt de acord cu afirmaţiile lui Manuel Valls care a afirmat că „majoritatea rromilor nu fac eforturi să se integreze şi au vocaţia să se întoarcă în Români şi Bulgaria”. Opiniile sale se sprijină atât pe fapte dovedite, cât şi pe o serie de prejudecăţi.
Reputata revistă franceză de factură religioasă, „Pelerin” a încercat să clarifice cinci dintre aceste idei preconcepute (pentru curioşi este vorba despre numărul 6828 al publicaţiei). La finalul articolului veţi înţelege câte aşa zise clarificări sunt bine argumentate, ce efecte pot avea pentru a demonta aceste prejudecăţi şi câte lucruri mai sunt încă de clarificat. Dar, fie, apreciem efortul şi pentru astea cinci! „Rromi, ţigani, gitanes, gens du voyages... sunt una şi aceeaşi persoană”
La ora actuală în Europa trăiesc între 10 şi 12 milioane de rromi, dintre care 6 milioane în în sânul (şi coasta... adaug eu) Uniunii Europene. Prezenţi în Europa de mai bine de şase sute de ani, aceştia constituie cea mai importantă comunitate etnică de pe bătrânul continent. Termenul de „rrom” se referă la diverse grupuri de indivizi care reprezintă realităţi sociale şi istorice diferite. Rromii despre care se vorbeşte în Franţa sunt cunoscuţi drept „nomazi” (francezii îi numesc „migrateurs”) sau „ţigani din ţările Europei de Est” şi sunt cetăţeni ai statelor din Europa Centrală precum România, Bulgaria, Ungaria, ţările din fosta Iugoslavie etc.
2. „Rromii sunt nomazi”
Adesea îi confundăm pe rromii nomazi cu aşa-zişii „gens du voyages” (oameni care călătoresc fără să se stabilească într-un loc anume, dacă pot spune aşa...), cei din urmă fiind însă în majoritate de origine franceză de mai multe secole, identificându-se printr-un mod de viaţă itinerant. În schimb, rromii nomazi au fost în mare parte sedentarizaţi în ţările de origine. Din motive economice şi di
