Inainte sa plece in Statele Unite ale Americii, unde va fi onorat sa isi noteze conditiile de business ale unor companii precum ExxonMobil sau Chevron, Victor Ponta a trasat o linie intre protestele permise si cele care nu vor mai fi tolerate.
"Linia rosie" pe care a invocat-o premierul, dupa protestele din Vaslui - Pungesti si incidentele in care a fost implicata luneta ministrului Barbu arata dorinta Guvernului de a resinstaura pacea si linistea in tara, astfel incat cele doua mari proiecte controversate - Rosia Montana si gazele de sist - sa poate fi implementate in termenii in care marile companii ii dicteaza.
"Am vazut ca in Canada sunt tot demonstratii impotriva gazelor de sist. Acolo, politia a intervenit dur. Eu nu va cer sa interventi dur decat daca se trece linia rosie, care este agresiunea, incalcarea unor drepturi fundamentale, inclusiv dreptul de proprietate si blocarea unor drumuri si impiedicarea intereselor legitime ale acestei tari", spunea Victor Ponta inainte sa isi ia zborul spre SUA, in ziua in care a inteles ca vorba buna si indiferenta nu il vor ajuta sa puna punct protestelor din Bucuresti si celelalte orase din tara fata de cele mai importante proiecte pe care trebuie sa le implineasca.
Trasand linia rosie in mentalul colectiv, Victor Ponta a desenat mai degraba punctul de unde nu mai exista intoarcere. Si-a semnat cumva condamnarea la o lupta pe care intr-un final nu poate decat sa o piarda. Va urma cel mai probabil o ascensiune progresiva a violentei, care va rezulta logic din mesajul "de forta" transmis chiar de la masa Guvernului. Desigur, rezultatul final nu tine decat de oamenii care vor iesi in strada, de numarul si determinarea cu care ei vor protesta fata de politica Guvernului. Dar odata trasa linia rosie, consecintele nu va mai avea suma nula, cineva va pierde negresit in meciul pe care premierul
