Una din întrebările pertinente care apare in discuțiile legate de polul de dezvoltare propus, Cluj Innovation City, este legată de finanțarea proiectului si sursa banilor.
Din fericire, chiar si după “surpriza” Oltchim sau CFR Marfa, poți fi credibil in acest registru si fără a avea banii in punga sau a zice ca ii ai dar “acarul” e de vina …
Shiller, profesorul de la Yale University laureat al Pemiului Nobel pentru Economie anul acesta, susține ca arhitectura financiară trebuie sa contribuie la atingerea scopului.
In acest caz scopul este realizarea mini oraselului Cluj Innovation City (CIC) iar o parte importantă din arhitectura financiară o reprezintă un Fond de Dezvoltare Urbana (FDU).
Dimensiunea financiară considerabila a CIC, a cărui plan inițial poate fi consultat aici, generează nevoia ca si in România sa fie introduse structuri financiare mai rafinate care operează deja in alte tari.
FDU permite finanțarea proiectului printr-o mixtura de surse de finantare stat, privat, supranationale si fonduri europene.
Pentru facilitarea realizarii unui FDU, legislația Românească trebuie suplimentata iar o buna oportunitate este reprezentata de noua lege privind Parteneriatul Public Privat.
Un exemplu de structurare a unui FDU poate fi aprofundat studiind inițiativa JESSICA (Joint European Support for Sustainable Investment in City Areas) pregătită de Comisia Europeană European, Banca Europana pentru Investitii si Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei si care deja funcționează in majoritatea țărilor europene.
Una din întrebările pertinente care apare in discuțiile legate de polul de dezvoltare propus, Cluj Innovation City, este legată de finanțarea proiectului si sursa banilor.
Din fericire, chiar si după “surpriza” Oltchim sau CFR Marfa, poți fi credibil in acest registru si fără a avea banii in punga sau a zice ca ii
