Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) a publicat, luni, Protocolul de cooperare semnat pe 15 iulie 2011 între fosta conducere şi RMGC, document despre a cărui existenţă nu s-a pomenit nimic la audierile Comisiei speciale privind proiectul Roşia Montană, deşi printre cei chestionaţi s-a numărat şi ministrul Culturii, Daniel Barbu.

Protocolul, despre care actualul director al Institutului, Alexandru Muraru, admite că este ilegal, angaja RMGC să vireze 70 de milioane de dolari Ministerului Culturii pentru protejarea patrimoniului de la Roşia Montană, numai în cazul în care compania obţinea avizele necesare demarării proiectului minier.

Potrivit proiectului tehnic al exploatării, RMGC trebuia să achite 25 de milioane de dolari necesari protejării patrimoniului, în timp ce diferenţa de 43,2 milioane de dolari despre care se vorbeşte în acordul INP cu RMGC a fost trecută sub tăcere.

Audierile în Comisia Roşia Montană: Nicio vorbă despre acordul ilegal

În luna septembrie, Ministerul Culturii a făcut o serie de precizări “cu privire la situaţia patrimoniului cultural din Roşia Montană”.

“Ministerul Culturii nu a semnat vreodată un acord cu compania, aşa cum se sugerează în unele luări de poziţie”, a dat asigurări Daniel Barbu.

”Într-adevăr, patrimoniul de la Roşia Montană trebuie salvat!”, se admitea în comunicat, adăugându-se faptul că “Ministerul Culturii înţelege să o facă cu responsabilitate politică, prin recursul la competenţă profesională şi prin identificarea de surse viabile şi stabile de finanţare”.

Audiat de Comisia specială privind proiectul Roşia Montană, Daniel Barbu a vorbit despre un alt Acord, cel exclus ulterior din proiectul de lege, semnat cu reprezentanţii RMGC, dar nu şi despre cel semnat de INP.

“Compania se angajează să investească (...) 100 de milioane de dolari, din care 30 de milioane de dolari