La 102 ani, Ion Cojocea îşi trăieşte viaţa cu mai multă poftă ca un om în putere. Face gimnastică, merge în excursii pe munte şi pe stadion, la meciurile Petrolului. În anul în care a împlinit 100 de ani, a avut curajul să facă o schimbare majoră. S-a mutat de la Brăila la Ploieşti
Pe 22 ianuarie, ploieşteanul (de acum) Ion Cojocea va împlini 103 ani. În putere, numai zâmbet, cu o faţă pe care nu vezi aproape nici un rid şi care stârneşte invidia vecinelor de 75 de ani, îşi poartă vârsta cu bucurie şi seninătate. „S-au uzat puţin piesele“ în ultimele luni, cum îi place să vorbească metaforic despre picioarele care l-au purtat neobosite prin viaţă, dar nu şi-a pierdut nici un pic pofta de a trăi frumos şi optimist.
O zi obişnuită din viaţa sa de la 102 ani înseamnă gimnastică, discuţii lungi cu vecinele şi fiica sa, multe ore petrecute la televizor urmărind posturile de ştiri, documentare şi competiţii sportive (este mare fan handal şi tenis, încurajând uneori zgomotos sportivii români), dar şi trei mese consistente. Cina este însoţită obligatoriu de un păhărel de tărie. În weekend-uri este la meciurile Petrolului, pe stadion, sau la Sala Sporturilor, la partidele de baschet ale echipe Asesoft şi, foarte des, în drumeţii pe munte, parcurgând pe jos trasee dificile.
Cu toate acestea, recunoaşte că secretul longevităţii sale este altul. „Îi mulţumesc lui Dumnezeu că mi-a dat o soţie ca o minune. Ne-am împăcat extraordinar şi doar datorită ei am ajuns la această vârstă. Ceea ce contează cu adevărat în viaţă este familia, aici trăieşti adevărată viaţa“, spune Ion Cojocea. Elena, soţia lui, i-a dăruit cinci copii, dintre care doar doi mai trăiesc, şi, la rândul ei, bolnavă, a murit în 1994, lăsându-l cu un mare dor.
Când s-au cunoscut şi s-au căsătorit, Elena avea 20 de ani, iar Ion Cojocea 24 de ani şi au ieşit „regii balului“ la Tufeşti, localita