De jumătate de an, premierul Victor Ponta susţine făţiş explorarea gazelor de şist în România, după ce, în 2012, a impus un moratoriu asupra oricărei activităţi în domeniu. În ultima săptămînă, însă, comunicarea guvernamentală pe subiect se reduce la declaraţii sporadice ale premierului. Dar nu se vorbeşte despre acordurile încheiate de guvernul român cu compania Chevron pentru explorarea - dezvoltarea - exploatarea gazelor de şist, nici despre condiţiile în care au fost încheiate acordurile şi nici despre riscurile de mediu.
USL prin moţiune de cenzură: "care este nivelul de secretizare"?
Pe 27 aprilie 2012, în Parlament se citea moţiunea de cenzură a USL împotriva guvernului Mihai Răzvan Ungureanu, intitulată "Opriţi Guvernul şantajabil! Aşa nu, niciodată!". În aceeaşi zi, moţiunea era publicată în "Monitorul oficial" nr. 284, partea I. Şi tot în aceeaşi zi pica guvernul MRU, în urma votului majoritar în favoarea moţiunii de cenzură. Primul punct al moţiunii se referea chiar la gazele de şist: "Prima întrebare care se pune este de ce Guvernul a aprobat acorduri petroliere cu o singură companie, deşi mai existau şi alte companii care ar fi dorit să încheie astfel de acorduri petroliere cu autorităţile române". Mai interesant este ce urmează: "A doua întrebare este care este nivelul de secretizare pentru fiecare acord dintre cele menţionate şi prin ce act a fost secretizat fiecare acord".
"Nevoia de transparenţă impune desecretizarea"
Finalul capitolului referitor la gazele de şist din moţiunea de cenzură este o adevărată lecţie de democraţie: "Secretomania guvernamentală a primit o palmă usturătoare de la firma Chevron, care a declarat că nu a cerut secretizarea contractelor. Reprezentanţii Guvernului spun că această obligaţie le revine, ca o consecinţă a Legii petrolului. Nevoia de transparenţă însă în cazul unei decizii atît de angajante ş
