Brânza, în general, nu prea lipseşte din frigiderele noastre. Fie că preferăm brânza telemea românească, sau, dimpotrivă, suntem iubitori de brânzeturi fine franţuzeşti, sub o formă sau alta o folosim în alimentaţie sau măcar ne ajutăm de ea la prepararea salatelor, a legumelor gratinate, ori a cunoscutelor macaroane cu brânză.
Ce nu ştim, însă, este că nu toate tipurile de brânză sunt aducătoare de „plusuri” în organismul nostru. Da, teoretic sunt produse lactate, însă unele chiar fac rău, în timp ce altele sunt furnizori importanţi de elemente nutritive.
1. Brânzeturile topite
Le găsim sub formă de triunghiuri sau sub formă de batoane. Au gust bun, copiilor le plac, de multe ori înlocuiesc untul din sandvişuri, fiindcă sunt mai gustoase. Doar că brânza topită conţine aşa numitele „săruri de topire”, cum le numesc specialiştii în chimie alimentară. Nu e nimic natural în aceste săruri, sunt 100% chimicale.
2. Brânza telemea
Fie de vacă sau de oaie, telemeaua este o brânză bună şi hrănitoare. Însă depinde de locul din care o cumpărăm. Cea mai bună telemea de oaie, de exemplu, o căutăm în pieţe, la ţărani, sau – cu puţin noroc – chiar la munte, la stână. Singura problemă o reprezintă igiena acestor stâne, precară, de cele mai multe ori. Mulsul laptelui nu a ajuns încă în stânele româneşti la standarde europene şi nu ştim cât de bine se spală pe mâini ciobanii noştri neaoşi.
3. Brânzeturile franţuzeşti sau „cu mucegai”
Sunt brânzeturi cu conţinut mare de grăsime, dar şi cu aport mare de calciu, totodată. Mucegaiul din ele este un mucegai nobil, cu rol benefic pentru organism. Deci, nu vă temeţi de el! Este obţinut prin depozitare în anumite condiţii de umiditate şi temperatura, 100% naturale.
4. Parmezanul
Noi îl numim generic „parmezan”, însă italienii fac diferenţa clară între mai multe tipuri. Este unul dintre ce
