Dacă n-ar fi fost incidentul în care niște protestatari împotriva proiectului de la Roșia Montană i-ar fi spart luneta mașinii, probabil că nici n-ați fi știut ca dl Daniel Barbu este ministru al Culturii. Nici n-ați fi avut motiv, pentru că distinsul doctor în istorie și politolog s-a remarcat mai mult prin prezențele dese la Antena 3 și prin activitatea de propagandist al lui Crin Antonescu decât prin măsurile luate la minister.

Ei, acum, că a ajuns „vedetă”, dl Barbu ține neapărat să-și dea în stambă mai ceva ca Bianca Drăgușanu. Speriat peste poate de țânțarul pe care l-a văzut armăsar, dl ministru ne-a explicat în acest weekend la Antena 3 – unde altundeva?! – cine sunt cei care au atentat la bunătate de lunetă ministerială: membri ai unei „formațiuni paramilitare”, ai unui „grup de asalt” și ai unei „alianțe anarho-comuniste”… Brrr! Mă ia cu frig! „Croitorașul cel viteaz” se și vede în rolul lui Nicolae Iorga, ridicat și asasinat de un comando legionar. Domnule Barbu, dacă ați fi avut de a face – Doamne ferește! – cu vreun grup de asalt al unei formațiuni paramilitare v-ați fi ales cel puțin cu capul spart, nu cu geamul de la mașină…

Oameni buni, haideți să păstrăm proporțiile! Incidentul care l-a avut ca protagonist pe Daniel Barbu este, prin raportare la evenimente asemănătoare din democrații pe care le luăm drept exemplu, unul relativ banal. Sigur că violența în susținerea unor poziții publice este condamnabilă, însă să nu exagerăm. Întâmplarea de la Club A le- prilejuit și altora fluturări don-quijote-iste ale indignării guvernamentale: premierul Ponta și ministrul de interne, Radu Stroe, au tot bătut în acest weekend toba pe tema „violențelor” și măsurilor pe care le-ar putea lua forțele de ordine. Care „violențe”, domnilor guvernanți?! Vreți să vedeți ce înseamnă violențe? N-aveți decât să vă uitați la ceea ce se întâmplă în aceste zile la