Politica monetară si de credit nu influenteaza doar ritmul de creștere real al economiei si volatilitatea acesteia dar si potentialul de creștere al economiei.
Aceasta influența este cu atât mai importantă in România in condițiile inexistentei unei piețe de capital dezvoltate sau a unor canale alternative de finanțare.
Ritmul de creștere real al economiei României ar trebui sa oscileze cu amplitudini mici in jurul unui ritm potențial ridicat de creștere care ar fi suficient pentru a asigura convergenta reala la media de bunastare a zonei euro.
Volatilitatea macroecomica, oscilatiile ample ale economiei României, sunt in cea mai mare parte rezultatul politicilor hiper prociclice ale d. Isarescu. Neidentificarea corecta a dezechilibrelor economice si a iminentei crizei economice precum si întârzierea in reacție la nivel de ani, propagandistic prezentată drept prudenta, au acționat atât in sensul indepartarii economiei României de la potențial dar si la reducerea potentialului de creștere economică.
Reducerea masiva si sub așteptari a inflației dovedește din nou existența deficitului de cerere, măsura a întârzierii revenirii bunastarii romanilor.
Inflatia scazuta rapid si sub asteptari mai pune in lumina atat intarzierea in relaxarea politicii monetare precum si calitatea recomandarii economistilor de a scădea dobânzile si rezervele rapid si in pași mari.
Politica monetară si de credit gresita a d. Isarescu afectează economia reala a României influenteaza potentialul de creștere prin multiple canale ca de exemplu:
- volatilitatea macroeconomica amplificata de d. Isarescu influenteaza potentialul de creștere prin reducerea investițiilor in noi capacitati de producție si refacerea, reactualizarea tehnologica a celor existente; pentru o tara ca România aflată departe de frontiera tehnologica acest aspect este foarte grav având un co