O carte care începe cu “Am oprit deja activitatea unei companii de minerit. Putem s-o facem din nou, oricând.” merită toată atenția. Este duminică, 20 octombrie, iar seria protestelor săptămânale împotriva proiectului Roșia Montana continuă.

Ceva mai departe, în Pungești, județul Vaslui, Chevron tocmai și-a suspendat operațiunile în urma protestelor localnicilor. Localnici care fie n-au știut, fie n-au putut să acceseze pagina pe care Chevron își anunța public interesul de a începe procedurile de evaluare a impactului de mediu pentru proiectul “Activități de foraj și servicii pentru exploatarea Puiești 1B, comuna Puiești, județul Vaslui”. Conform acestui anunț, cei interesați puteau depune propuneri la autoritatea de resort în termen de 10 zile de la publicarea anunțului, data limită fiind 12 septembrie 2013.

Un studiu recent (2011) estimează costul unui conflict dintre o comunitate și o companie minieră la 20 de milioane de dolari pe săptămână. Aproape un miliard de dolari pe an. * * *

Comunitățile refuză din principiu să lase companiile din industria extractivă să se apropie de vatra lor. Oamenii sunt îngrijorați de efectele exploatărilor asupra vieții și sănătății lor, de eventualele poluări sau de pierderea definitivă a resurselor naturale.

Pe de altă parte, chiar dacă aceste comunități sunt relativ conștiente de beneficii – accesul la servicii, efectele economice –, analiza lor arată că beneficiile sunt mai mici decât costurile pe care trebuie să le suporte. Și indiferent câte autorizații ar aduna de la autoritățile statului, companiile nu pot funcționa fără o licență socială de operare pe care o pot obține doar de la comunitate. Uitați-vă, doar, la cazurile Roșia Montana și Pungești.

În cartea sa, The Social License to Operate: Your Management Framework for Complex Times, Leeora Black spune că o strategie de consultare a părților i