Una din întrebările pertinente care apare în discuţiile despre polul de dezvoltare propus, Cluj Innovation City, este legată de finanţarea proiectului şi sursa banilor.

Din fericire, chiar si după „surpriza” Oltchim sau CFR Marfă, poţi fi credibil în acest registru şi fără a avea banii în pungă sau a zice că îi ai dar „acarul” e de vină.

Shiller, profesorul de la Yale University, laureat al Pemiului Nobel pentru Economie anul acesta, susţine că arhitectura financiară trebuie să contribuie la atingerea scopului.

În acest caz scopul este realizarea mini orăşelului Cluj Innovation City (CIC), iar o parte importantă din arhitectura financiară o reprezintă un Fond de Dezvoltare Urbană (FDU).

Dimensiunea financiară considerabilă a CIC, al cărui plan iniţial poate fi consultat aici, generează nevoia ca şi în România sa fie introduse structuri financiare mai rafinate care operează deja în alte ţări.

FDU permite finanţarea proiectului printr-o mixtură de surse de finanţare stat, privat, supranaţionale şi fonduri europene.

Pentru facilitarea realizării unui FDU, legislaţia românească trebuie suplimentată, iar o bună oportunitate este reprezentată de noua lege privind Parteneriatul Public Privat.

Un exemplu de structurare a unui FDU poate fi aprofundat studiind iniţiativa JESSICA (Joint European Support for Sustainable Investment in City Areas) pregătită de Comisia Europeană, Banca Europană pentru Investiţii şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, care deja funcţionează în majoritatea ţărilor europene.

Acest text a fost publicat şi pe blogul personal.