Senatul a adoptat, în şedinţa de marţi, ordonanţa care elimină din competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie cauzele privind unele infracţiuni. Astfel, DNA are în competenţă doar infracţiunile de abuz în serviciu cu prejudiciu mai mare de un milion de euro. Cauzele de evaziune fiscală, înşelăciune şi de fraudă vamală cu acelaşi nivel al daunelor revin DNA doar dacă au legătură cu fapte de corupţie.

Senatul este for decizional în acest caz.

Ordonanţa de urgenţă 63/2013 prevede că Direcţia Naţională Anticorupţie este competentă să efectueze urmărirea penală, dacă s-a cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a un milion de euro, în cazul infracţiunilor de abuz în serviciu, prevăzute de articolele 246, 247, 248 şi 248 indice 1 din Codul penal.

Reprezentantul Guvernului a susţinut că DNA este supraîncărcată şi trebuie degrevată de cauze care au un efect limitat.

OUG 63/2013 care modifică articolul 13 alineatul 1 indice 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 43/2002 privind DNA a intrat în vigoare din 26 iunie, când a fost publicată în Monitorul Oficial.

Astfel, în urma modificărilor aduse OUG 43/2002, DNA are în competenţă doar infracţiunile de abuz în serviciu cu prejudiciu mai mare de un milion de euro, cauzele de evaziune fiscală, înşelăciune şi de fraudă vamală cu acelaşi nivel al daunelor revenind DNA doar dacă au legătură cu fapte de corupţie.

În caz contrar, cazurile de evaziune, înşelăciune şi infracţiunile vamale cu pagube ce depăşesc echivalentul în lei al sumei de un milion de euro vor trece în competenţa parchetelor.

“Cauzele înregistrate la DNA anterior intrării în vigoare a ordonanţei se soluţionează de către această structură specializată”, se arată în actul normativ.

În forma anterioară modificărilor aduse prin OUG 63/2013 era prevăzut că “Direcţia Naţională Anticorupţie este competentă să