Aranjamentul semnat în ceasul al 12-lea în SUA asigură o relaxare temporară. Va urma o nouă confruntare peste scurt timp.
Timp de 16 zile, cât a durat epopeea porţilor guvernamentale închise, America a ţinut lumea cu sufletul la gură.
Cheia scandalului dintre republicani şi democraţi este programul iniţiat de preşedintele Obama, Affordable Care Act, legea îngrijirii medicale accesibile, numit şi Obamacare, care asigură asistenţă medicală pentru 32 milioane de americani care nu sunt acoperiţi de asigurări. Programul a fost votat în 2010, a fost ştampilat de Curtea Supremă în 2012, însă aplicarea sa presupune cheltuieli în plus, iar republicanii au refuzat să asigure sumele de bani necesare derulării sale. Era deci previzibil să se ajungă aici la momentul în care cheltuielile statului american depăşesc limitele impuse de bugetul aprobat. Ameninţarea nu este nouă: a mai existat o confruntare privind limitarea deficitului fiscal, care a dus la concesii făcute de preşedintele Obama, de fapt la reducerea unor cheltuieli. Aşa încât, acum, „situaţia fiscală s-a îmbunătăţit, deficitul federal coborând de la 10% din produsul intern brut (PIB), cât era în 2010, la mai puţin de 4% în 2013“, observă economiştii de la BNP Paribas.
Dolarul rămâne moneda de refugiu
Totuşi, pieţele financiare au fost relativ calme, iar agenţiile de evaluare financiară nu s-au emoţionat şi au menţinut intact ratingul Statelor Unite. Doar Fitch a înnegrit ratingul, însă nu l-a coborât de la plafonul maxim, de trei de A, care ştampilează o economie aproape perfectă. Un exerciţiu de imaginaţie simplu este acela de a ne închipui că Italia, de pildă, să nu pomenim aici de Grecia, ar fi închis temporar uşile guvernului, că tot a trecut în aceeaşi perioadă printr-o criză politică. Ce anume are America mai special aşa încât un episod de criz
