Tocmai pentru că suntem „acelaşi popor în două state”, au loc evenimente congruente de o parte şi de alta a Prutului.

Consemnând decalajul şi păstrând proporţiile, remarcăm câteva fenomene social-politice similare: moţiuni de cenzură, privatizări sau concesionări obscure şi revolte populare. Până şi pestriţimea opozanţilor este o trăsătură comună: ecologiştii, ţăranii şi intelectualii în România; comuniştii, enoriaşii şi liberalii în Republica Moldova.

În aprilie 2012 a căzut guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu. Peste mai puţin de un an a fost demis guvernul Filat 2. Firma CFR Marfă e în plin proces de privatizare, iar întreprinderea „Aeroportul Internaţional Chişinău” – de concesionare. Cât priveşte protestele, străzile celor două capitale româneşti au devenit fieful manifestanţilor. Toate acestea se datorează mişmaşurilor, perfidiei, luptelor viscerale, dar şi a partajărilor oculte la care se dedau politicienii noştri mercantili. Unui neavizat îi va fi greu să priceapă cum Guvernul AIE-2, demis pentru acte de corupţie, poate fi reales aproape în aceeaşi componenţă. Sau cum poate USL, aflat în opoziţie, să condamne afacerile „Roşia Montană” şi exploatarea gazelor de şist, iar odată ajunsă la guvernare să purceadă la implementarea acestora.

Săptămâna trecută, PCRM a depus o moţiune de cenzură prin care acuza Guvernul Leancă de înstrăinarea ilegală a bunurilor statului (Banca de Economii şi Aeroportul Chişinău), deşi anume guvernul comunist semnase, în 2004, un contract dubios prin care Portul Giurgiuleşti a fost concesionat de către un grup de companii din Azerbaidjan, pe un termen de 99 de ani. Anterior, prin moţiunea de cenzură a parlamentarilor USL la adresa Guvernului Ungureanu (publicată în MO al României Nr. 284), se condamna lipsa de transparenţă şi se invoca încălcarea legislaţiei: „De ce au fost aprobate acordurile ce permit Chevron expl