Marea descentralizare va da puteri sporite, dar şi sarcini mai mari autorităţilor locale. Administraţia judeţeană va avea responsabilităţi mai mari, urmând să-i fie cedate mai multe instituţii. Deşi descentralizarea ar urma să se facă cu tot cu resurse financiare, după cum asigură reprezentanţii Guvernului, administraţiile din teritoriu, autorităţile nu au încredere că vor primi bani pentru serviciile preluate. Şi asta pentru că, anii trecuţi, autorităţile au preluat spitale şi şcoli, însă fără niciun ban, iar lista eşecurilor pe linia descentralizării ar putea continua.

Serviciile deconcentrate din mai multe ministere vor fi cedate de Guvern administraţiilor judeţene. Executivul central ar urma să asigure mai departe finanţarea instituţiilor, iar administraţiile locale şi judeţene ar urma să împartă banii. Numai că în teritoriu, asigurarea resurselor financiare dă curs disputelor politice. Liderii USL au convenit ca proiectul marii descentralizări să fie adoptat în Parlament în procedură de urgenţă, astfel încât, pe baza acestuia să fie constituit şi bugetul de stat pentru anul viitor.

Preşedintele CJA, Nicolae Ioţcu este de părere că, mai întâi, Guvernul ar trebui să se lămurească clar problema asigurării finanţării serviciilor ce vor fi preluate. „Sunt de acord cu un proces de descentralizare corect şi eficient, dar mai întâi vreau să văd asigurate resursele financiare. Altfel nu ar fi vorba decât de o păcăleală a Guvernului USL, care nu are bani şi vrea să arunce problema în cârca administraţiilor locale“, a spus Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad.

Astfel, de anul viitor, Consiliul Judeţean ar urma să nu se mai ocupe doar de managementul Spitalului Judeţean. Direcţiile judeţene de sănătate publică, fără funcţia de inspecţie şi control ar urma să intre în subordinea consiliilor judeţene. Casa de Asigurări de Sănătate nu va