“Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis pe 10 octombrie o hotărâre prin care a decis că site-urile pot fi trase la răspundere pentru comentariile publicate de utilizatori. Decizia CEDO are la bază un proces din Estonia”, informează www.gandul.info. Judecătorul Claudiu Drăguşin a explicat pentru gândul că principalul efect al deciziei CEDO este că oferă o clarificare asupra acestui tip de speţe. Judecătorul a precizat că, în România, Codul Civil permitea şi până acum deschiderea unor asemenea procese. Asta însă nu înseamnă că judecătorii vor pronunţa condamnări pe bandă rulantă. ”Apare mult mai clară posibilitatea acţionării în instanţă pentru apărarea reputaţiei, în situaţii similare celei analizate, deşi, repet, această posibilitate exista şi înainte, dar nu era folosită poate şi pentru că nu era confirmată încă de o autoritate precum CEDO”, a declarat judecătorul Claudiu Drăguşin pentru gândul. De unde a plecat cazul Delfi vs. Estonia? În ianuarie 2006, portalul delfi.ee din Estonia a publicat un articol în care o companie de transport naval şi membrii consiliului de administraţie ai acestei companii erau acuzaţi că, prin modificarea unor rute de trasport naval, ar fi distrus gheaţa pe traseele unde urmau să se deschidă drumuri de gheaţă. Aceste drumuri de gheaţă urmau să facă legătura între ţărm şi unele insule. Într-o singură zi articolul a contabilizat în secţiunea de forum peste 185 de comentarii. Pe 9 martie 2006, avocaţii unuia dintre membrii CA al companiei acuzate în articol au solicitat site-ului să elimine 20 dintre comentarii pe care le considerau ofensatoare şi au cerut despăgubiri de 32.000 euro. În aceeaşi zi, administratorii site-ului estonian au eliminat comentariile. Pe 23 martie 2006, reprezentantii delfi.ee au anunţat avocaţii companiei de transport şi pe membrul CA că au şters comentariile ofensatoare, dar că refuză să plătească suma solic