Comuna Archiş este atestată documentar din anul 1552, cu următoarele denumiri : Belarkos, Arcaşii lui Menumorut, Archăş, făcând parte din cetatea Beliului stăpânită de voievodul Menumerut cel înţelept şi apoi de Mihai Viteazul. Are origini în vremuri mult mai îndepărtate, pe raza comunei descoperindu-se urmele unei cetăţi tracice pe muncelul Jidovina de sub vârful Pleşu, unde a fost vatra satului Voivodeşti pustiită în anul 1438.
Administrativ, comuna Archiş a suferit mai multe modificări de-a lungul anilor, a făcut parte din Plasa Beliu, judeţul Bihor alături de alte comune, precum Craiva şi Hăşmaş, după care a făcut parte din Raionul Ineu, Regiunea Crişana, împreună cu satele aparţinătoare Archiş, Nermiş, Groşeni, Bârzeşti.
Configuraţia spaţială a satelor nu a suferit prea multe modificări, la fel ca celelalte sate din fosta Plasă Beliu, acţiunile de sistematizare iniţiate de Maria Tereza nu au atins aceste meleaguri, astfel că tipul de sat împrăştiat, format din mai multe crânguri aşezate de-a lungul văilor stă la baza actualei organizări urbanistice care a fost punct de plecare în dezvoltarea ulterioară a crângurilor, prin unirea lor s-au format aşezările care au rămas până în zilele noastre: trame stradale neregulate având una sau mai multe axe principale care coincid cu principalele căi de comunicaţie şi pe care se sprijină reţeua de străzi secundare.
Comuna Archiş este atestată documentar din anul 1552, cu următoarele denumiri : Belarkos, Arcaşii lui Menumorut, Archăş, făcând parte din cetatea Beliului stăpânită de voievodul Menumerut cel înţelept şi apoi de Mihai Viteazul. Are origini în vremuri mult mai îndepărtate, pe raza comunei descoperindu-se urmele unei cetăţi tracice pe muncelul Jidovina de sub vârful Pleşu, unde a fost vatra satului Voivodeşti pustiită în anul 1438.
Administrativ, comuna Archiş a suferit mai multe
