Deficitul bugetar s-a încadrat anul trecut la limită în ţinta agreată cu partenerii externi de 3% din PIB pe metodologia europeană (ESA 95), nivelul deficitului fiind revizuit în creştere de la 2,86% la 2,97% din PIB, ca urmare a includerii impactului companiilor de stat.
Pentru acest an ţinta de deficit pe metodologia europeană - care include şi arieratele statului - este de 2,4% din PIB. Companiile de stat care nu reuşesc să acopere minimum 50% din cheltuielile de funcţionare din resurse proprii influenţează nivelul deficitului bugetar.
Majorarea deficitului din 2012 se explică prin reclasificarea la buget a unor companii de stat finanţate în proporţie de peste 50% din resursele publice, precum şi din recalcularea deficitelor aferente unor companii pe baza datelor finale, potrivit Ministerului Finanţelor.
În ultimii trei ani Finanţele au reuşit să reducă deficitul bugetar în principal în urma aplicării unor măsuri dure de austeritate.
România a experimentat doi ani de ajustări dramatice (2010 şi 2011), concretizate în disponibilizări, tăierea salariilor bugetarilor cu 25% şi majorarea TVA de la 19% la 24%, în timp ce companiile de stat au continuat să înregistreze pierderi uriaşe şi să genereze arierate.
Cât s-a ajustat deficitul
România se află în topul ţărilor din Uniunea Europeană care au făcut cele mai ample ajustări fiscale în ultimii ani, de şase puncte procentuale, după cum reiese din datele Eurostat, biroul de statistică al UE. De la un deficit bugetar de 9% din PIB în 2009, România a reuşit să ajungă la un deficit uşor mai scăzut de 3% din PIB anul trecut.
Ajustări mai consistente ale deficitului s-au înregistrat în Letonia (deficit de 9,8% din PIB în 2009 şi 1,3% din PIB în 2012), Lituania (deficit de 9,4% din PIB în 2009 şi 3,2% din PIB în 2012) sau Grecia (deficit de 15,7% din PIB î
