Lipsurile din sănătate sunt evidente şi în statisticile europene, nu doar pe holurile spitalelor. Numărul mic de medici, banii puţini pe care Guvernul îi dă anual pentru sistemul sanitar şi speranţa de viaţă ne plasează, din nou, în coada clasamentului printre europeni.
Performanţa sistemului sanitar stă în baza sumelor primite anual de la Guvern. Dacă în anul 2003, cheltuielile pentru sănătate erau de aproape 347 de dolari pe cap de locuitor, în 2011 se dublaseră. Guvernul cheltuia peste 732 de dolari pentru fiecare român.
Suma este prea mică, însă, în comparaţie cu alte state europene. Ungaria, de exemplu, investeşte anual 1.100 de dolari pe cap de locuitor. Nemţii şi francezii sunt şi mai generoşi - sumele ajung la 4.900, respectiv, 5.000 de dolari pentru fiecare cetăţean.
Aşa am ajuns să avem puţini medici şi prea puţină aparatură performantă. Statistic vorbind, românii au doar 2,4 medici la mia de locuitori. Şi dacă luăm în calcul câţi medici pleacă zilnic din ţară, cifrele pot scădea şi mai mult.
La capitolul aparatură medicală, în unele domenii, este dezastru. Aparate RMN avem doar 2,4 la un milion de români, iar computere tomograf, 5,8 pentru acelaşi număr de persoane. În cazul unităţilor de radioterapie, stăm şi mai prost, un aparat la un milion de persoane.
În aceste condiţii speranţa de viaţă este şi ea mai mică în România, faţă de ţările care investesc serios în sănătate. La noi, femeile trăiesc în medie 77,3 ani, iar bărbaţii 69,8 ani.
Un nivel redus avem şi la consumul de medicamente, atunci când ne îmbolnăvim. O mie de români consumă doar 10 doze zilnice de antibiotice, adică cel mai puţin din Europa.
În schimb, românii nu sunt străini de vicii. Trei din zece bărbaţi şi una din zece femei fumează zilnic, iar un adult consumă, în medie, 10,5 litr
