Gara municipiului Slatina a reprezentat, de la inaugurarea sa în anul 1875, un loc aparte în istoria ţării noastre şi aceasta nu doar datorită personalităţilor ce i-au călcat... peronul, dar şi evenimentelor ce s-au derulat aici sau în imediata vecinătate. Popasurile regelui Carol I, răscoala ţăranilor de la 1899 ce a “anunţat-o” pe cea din 1907, sau prima misiune militară din istoria aeronauticii româneşti, sunt doar câteva din aceste momente.

Municipiul Slatina, unul dintre oraşele vechi ale ţării, având o istorie atestată de peste 645 ani, are gară din anul 1875. Apariţia “haltei” de la Slatina nu a fost însă una uşoară şi puţin a lipsit ca acest lucru să nu se întâmple din cauza intereselor mari care aveau un rol important şi în acele vremuri tulburi. Totul a pornit de la primul proiect pentru executarea unei reţele de căi ferate în Ţara Românească, care a fost depus în Camera Deputaţilor la 26 martie 1860, autorităţile timpului intuind importanţa “drumului de fier” în procesul de modernizare a societăţii româneşti. Slatina şi-a făcut apariţia în acest sens în cadrul celui dintâi proiectde realizare a unei legături feroviare între Bucureşti şi Craiova, prooect propus guvernului în anul 1863. Charles Lefevre a fost cel care a gândit construcţia şi exploatarea unei căi ferate pe ruta Orşova – Craiova – Slatina – Bucureşti. Au fost trei rute propuse, Slatina regăsindu-se în cadrul a două dintre ele. Din cauza costurilor mari, statul român a apelat la metoda concesiunii, lucrarea fiind încredinţată dr.-lui Bethel Henry Stroussberg, fără caiet de sarcini, la o valoare de 270.000 franci/km de linie ferată. Contractul a presupus, printre altele, executarea şi exploatarea unei linii de cale ferată pe traseul Bucureşti – Piteşti – Slatina – Craiova – Vârciorova (localitate în judeţul Caraş-Severin), ce urma să fie dată în folosinţă în trei ani. Dar constructorul ave