Comitetul Securităţii Statului(KGB) , ca instrument al terorii statului sovietic a avut întotdeauna un statut privilegiat. Rolul său de poliţie politica ,a făcut din KGB să acţioneze” ca un stat în stat” având în vedere influenţa sa enormă în rândul organelor de conducere al URSS. Poziţia KGB a crescut exponenţial mai ales în perioadele de tulburări politice la nivelul forurilor de conducere a Moscovei.Nu este deloc întâmplător faptul că fostul director KGB , Yuri Andropov a ajuns să ocupe funcţia de secretar-general al PCUS.

Noul serviciu secret al Federaţiei Ruse numit FSB este un succesor credincios al KGB având în vedere că i-a preluat personalul şi metodele de lucru.

KGB în ultimii ani ai URSS

În anul 1988 , liderul sovietic Mihail Gorbaciov îl numeşte în funcţia de director KGB pe Vladimir Kriucikov. Lipsit de viziune şi incapabil să înţeleagă adevărata stare în care se afla Uniunea Sovietică, Kriucikov a fost aproape de a provoca un dezastru după 3 ani de directorat în KGB. Gorbaciov a motivat numirea lui Vladimir Kriucikov pe baza contactelor sale îndelungate cu serviciile de informaţii străine care l-ar fi ajutat să-şi extindă orizonturile culturale. Această motivaţie nu este una cu totul eronată având în vedere că noul director KGB chiar a încercat să schimbe imaginea publică a instituţiei prin dialogul cu presa şi mărturiile angajaţilor.

În ciuda încercărilor de a mări transparenţa în cadrul agenţiei , politica KGB-ului a rămas una ambivalentă. Pe de o parte în declaraţiile oficiale se recunoştea nevoia de reformare a KGB , iar pe de altă parte exista teama că toate schimbările declanşate vor avea un impact potenţial anarhic asupra societăţii sovietice

În aceşti ultimi anii ai URSS , KGB-ul a promovat constant în campaniile publice rolul poliţiei politice denumind-o s