Arhitectura austriaca a sălilor de aşteptare şi peroanele năpădite de fumul locmotivelor au fost admirate de la geamul vagoanelor de George Călinescu, Mihai Eminescu şi chiar regele Ferdinand, venit în vizită la bunul său prieten boierul Moscovici.

Ridicată de austrieci la sfârşitul secolul al XIX –lea, gara din Botoşani a cunoscut ”Epoca de Aur” cu marfare şi trenuri pline de navetişti şi apoi ruina democraţiei . Astăzi, tot europenii încearcă să o readucă la gloria de odinioară, la gloria pe care a cunscout-o Eminescu, Călinescu, Enescu şi regele Ferdinand.

Pionerat în lumea căilor ferate

După ce afacerea Stussberg dăduse României primele căi ferate cu legătură Iaşi-Bucureşti, Botoşaniul a venit imediat în calea progresului. O firmă austriacă s-a ocupat de acest lucru după marele război de independenţă. Gara din Botoşani împreună cu ruta de 44 de kilometri, Botoşani-Vereşti, a fost finalizată la 1 noiembrie 1871 de concernul austriac Victor von Offenheim. Iar stilul vienezilor şi-a pus amprenta petot ce înseamnă arhitectură publică în gara botoşăneană.

De la capitelurile peronului, până la detaliile arhitecturale ale clădirilor funcţionăreşti şi a sălilor de aşteptare. Era a treia gară din ţară şi deservea unui târg afalt în plină efervescenţă economică şi culturală. Proiectul tehnic a fost realizat de un român, iar austriecii au fost cu arhitectura. Este vorba de matematicianul si fizicianul Elie Radu. Acesta a plecat în străinătate cu primul tren care a tranzitat către Iaşi această ruta, plecând din gara Botoşani în anul 1872. Şi după el, multe personalităţi au călcat pe peroanele gării din Botoşani.

Gara în care au aşteptat Enescu, Eminescu, Călinescu

Marele critic literar George Călinescu şi-a legat primele amintiri de gara din Botoşani. Fiu de impegat, George Călinescu a copilărit în