Aproximativ 500 de oameni de pe ambele maluri ale Prutului au fost implicaţi în ancheta „mitei fraţeşti“ de la vama româno-basarabeană, demarată pe 1 mai 2013. Dimensiunea fraudei descoperite în timpul investigaţiilor i-a şocat până şi pe procurori.
Atât vameşii, cât şi poliţiştii de frontieră învinuiţi în dosar „taxau“ la sânge orice autovehicul de transport marfă care tranzita punctul vamal. Şoferii aveau de achitat şpaga la ambele cabine, atât la Leuşeni, cât şi la Albiţa. Potrivit unor surse judiciare, angajaţii punctului vamal de la Leuşeni erau mai lacomi, ajungând să ceară şpăgi de 250-300 de euro per transport.
Pe de altă parte, vameşii români n-au cerut investigatorilor sub acoperire mai mult de 200 de euro. Este vorba despre excepţii de la regula, care prevedea că şoferii trebuiau să pună în paşaport bancnote mici, de 5 sau 10 euro. Uneori se ajungea şi la 50 sau chiar 100 de euro.
Deşi pare puţin, investigatorii au reuşit să găsească în timpul descinderilor de acum două zile, asupra unei singure vameşe, în jur de 3.500-4.000 de euro. Cel mai probabil, femeia era responsabilă cu colectarea şpăgilor, urmând ca ulterior să împartă banii frăţeşte cu ceilalţi colegi.
Vameşa ţinea banii într-o poşetă şi a venit cu o scuză penibilă în faţa anchetatorilor: că banii proveneau dintr-un împrumut şi întâmplarea a făcut să-i aibă asupra ei. Şefa de tură în timpul descinderilor de la Albiţa era Cristina Gînju, fosta şefă a Direcţiei Vamale din Iaşi şi fostă şefă de birou la Vama Sculeni din judeţul Iaşi. Femeia se află, de altfel, pe lista celor 17 persoane reţinute în arest pentru 24 de ore în timpul zilelor de 23 şi 24 octombrie.
În total, în timpul celor 50 de percheziţii ale birourilor şi maşinilor vameşilor, precum şi ale celor 27 de percheziţii domiciliare din judeţele Vaslui şi Iaşi, procurorii au găsit o sumă cumulată care se
