Istorie furată

În ultimii cinci ani, la Constanţa au fost înregistrate 43 de dosare penale pentru fapte ce aduc atingere patrimoniului cultural naţional

Jumătate din dosare au fost soluţionate, iar şase persoane au fost trimise în judecată

Cele mai „vizitate“ situri arheologice sunt Adamclisi, Istria, Callatis şi Izvoarele, dar şi Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa

Cazul care în ultima perioadă a creat vâlvă la nivel internaţional, după ce câţiva români au reuşit performanţa de a sustrage fără prea mult efort, dintr-un muzeu din Olanda, tablouri de mare valoare, ale unor pictori celebri, a readus în discuţie măsurile de siguranţă din muzeele ce adăpostesc obiecte de patrimoniu ce pot fi oricând ţinta hoţilor. Chiar dacă, în ultimii ani, sistemele de securitate din instituţiile care adăpostesc „comorile“ au fost modernizate, totuşi nici muzeele şi nici siturile arheologice din judeţul Constanţa nu au scăpat de prădători. Potrivit Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Constanţa, la nivelul instituţiei, în ultimii cinci ani au fost înregistrate 43 de dosare penale pentru fapte ce aduc atingere patrimoniului cultural naţional. Dintre acestea, oamenii legii au reuşit să soluţioneze 21 de dosare, ocazie cu care şase persoane au fost trimise în judecată. La finalizarea proceselor de judecată, patru suspecţi au fost condamnaţi la închisoare, pentru faptele săvârşite. Din investigaţiile efectuate s-a stabilit că infractorii au dat atacul atât la locuinţe (de unde au sustras obiecte de cult sau de patrimoniu), cât şi la muzee şi situri arheologice. Mai exact, hoţii au dat iama în siturile arheologice de la Adamclisi, Istria, Callatis şi Izvoarele, dar şi în muzeele de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (M.I.N.A.C,) şi cel al Complexului Arheologic Istria.

Cavalerul Trac, dispărut fără urmă de şase ani

Reprezentanţii