Pe 27 mai 1857, în prezenţa împăratului Franz Josef şi a soţiei sale Sissy, s-a pus piatra de temelie a gării centrale din Oradea. A durat doar un an până când în oraş sosea primul tren. În 1973, Gara Mare din Oradea a fost unul dintre locurile de filmare ale îndrăgitului “Pistruiatul”.
Clădirea gării a fost finalizată în 1870 şi cuprindea corpul central în care astăzi se află biroul de mişcare, sălile de aşteptare, holul cu casele de bilete şi restaurantul.
Ea a devenit şi mai îndrăgită de orădeni în anii 70, când aici s-au filmat câteva scene din serialul "Pistruiatul".
De la sfârşitul veacului al XIX-lea, Oradea a avut alte două gări în afară de cea centrală,. Este vorba despre Gara Velenţa, care a servit tot mai mult ca triaj pentru traficul de marfă, şi şi Gara Ioşia.
Primele dorinţe ale orădenilor de a avea acces la linia ferată au fost exprimate clar încă în luna iunie 1849, atunci când consiliul local al Oradei, într-una din şedinţele sale, a cerut printr-un memorandum de la ministerul de resort, ca linia ferată Pesta- Cluj ce urma să fie construită, să treacă şi prin Oradea. A mai trebuit să treacă aproape un deceniu până la realizarea proiectului.
Ridicarea Gării din Oradea era legată de un plan mai larg care prevedea legarea printr-o cale ferată cele două capitale: Bucureşti şi Budapesta, din care prima etapă a fost realizarea tronsonului până în localitatea braşoveană Timişu de Sus, ultima localitate dinImperiul Austro-Ungar pe acest traseu.
În 1905, pentru a face legătura între dealurile Oradiei şi piaţa din faţa gării, arhitectul a decis construcţia unei pasarele pietonale, peste liniile de cale ferată.
Confecţionată din fier pudlat, material care acum nu se mai foloseşte, pasarela s-a ales şi cu o întrebuinţare "medicală": părinţii îşi scoateau pe vremuri copiii la plimbare acolo pentru a inspira fumul locomoti
