În ultima perioadă, societatea (românească, dar şi din alte ţări europene) cunoaşte un mare paradox: pe de o parte, guvernele, băncile naţionale şi organismele financiare internaţionale clamează îmbunătăţirea parametrilor economici şi ieşirea din criza economico-financiară prelungită; pe de altă parte, mediul de afaceri reclamă dificultăţi interminabile care se propagă constant către propriii angajaţi.

Pare o eră de mult apusă perioada de avânt economic din prima parte a decadei trecute când condiţiile de muncă şi nivelul de salarizare pentru angajaţii români se îmbunătăţeau continuu, când companiile făceau tot ce le stătea în putinţă pentru a-şi motiva şi reţine angajaţii performanţi, sperând ca astfel să crească eficienţa acestora.

Cauze

„Făcând parte dintr-o echipă care în ultimii 6 ani a testat regulat angajaţi români (unii dintre aceştia în mai mulţi ani consecutivi) cu ocazia controalelor medicale periodice şi a controalelor medicale la angajare am observat o creştere alarmantă a gradului de stres cauzat de locul de muncă”, explică Simona Mănoiu, psiholog colaborator al Medical Group Romgermed.

Cauzele care generează sau întreţin stresul angajaţilor s-au modificat la rândul lor semnificativ în ultimii 6-7 ani: dacă în perioada de avânt economic primau volumul mare de lucru, inechităţile şi nemulţumirile salariale, precum şi unele comportamente deplasate la locul de muncă (cum ar fi intimidarea sau hărţuirea femeilor şi a celor mai slabi), în anul 2013 de departe cel mai puternic factor cauzator de stres este sentimentul generat de insecuritatea păstrării locului de muncă.

Studii europene

„Observaţiile noastre (completate de elemente asemănătoare decelate de către colaboratorii noştri – medici de medicina muncii, medici psihiatri sau medicii generalişti din departamentul de medicina muncii al Romgermed) au fost conf