De ce acest subiect? De ce acum? Pentru că anticipăm o discuţie care va începe foarte curând, în orice caz pe Internet, global, ca răspuns la un apel foarte precis la o Zi mondială a nesupunerii civile - 5 noiembrie 2013. Ideea, mesajul scris şi filmul difuzat pe Internet aparţin celor de la Anonymous şi cu siguranţă va deveni viral cel puţin în comunitatea tinerilor.
Sau, mai bine spus, lor le este destinată în principal prima lectură, ei fiind ţinta socială desemnată cu caracteristicile de comportament şi percepţie care favorizează cel mai tare o recepţie extrem de favorabilă a ideii. Iată mesajul video:
Este o vendetta. Este ceva personal. a sosit timpul să ocupăm totul…să coborâm în stradă…AUSTERITATEA ÎNSEAMNĂ RĂZBOI!!!!
Asistăm în acest moment la o continuare şi amplificare a fenomenelor de stradă definite de regulă ca făcând parte din seria „nesupunerii civile” dar cu variante mai complexe deoarece formulei clasice non-violente vin să i se adauge acum din ce în ce mai multe apeluri la acţiune violentă şi protest generalizat anti-sistem.
„Nesupunerea civilă poate fi definită, înainte de toate, drept un act public, non-violent, decis în deplină cunoştinţă de cauză, dar politic, contrar legii şi cel mai adesea decis pentru a provoca o schimbare la nivelul legislaţiei sau a politicii guvernului. Prin acest tip de acţiune, se face apel la simţul justiţiar al majorităţii comunităţii şi se declară că, după o gândire matură, s-a constatat că nu sunt respectate principiile cooperării sociale între fiinţe libere şi egale în drepturi”
John Rawls, “Teoria Justiţiei”.
Într-adevăr, câtă distanţă este între revolta de tip aproape romantic imaginată de David Thoreau, “părintele” conceptului de nesupunere civilă (“Cred că mai întâi trebuie să fim oameni şi doar mai apoi cetăţeni ai statului. Nu este de dorit să ai acelaşi tip de respe
