Poetul transilvănean Andrei Mureşanu, care a scris poezia „Un răsunet“, devenită apoi „Deşteaptă-te, române“, a rămas în conştiinţa naţională drept creatorul imnului ţării, pe care Nicolae Bălcescu l-a numit „Marseilleza românilor“.

„Deşteaptă-te, române“, poemul scris de Andrei Mureşanu în 1848 – sub numele „Un răsunet“ - şi adaptat muzical de Anton Pann în acelaşi an, a devenit imnul naţional al României după 1989. Mesajul patriotic al imnului, creat chiar în perioada Revoluţiei de la 1848, a fost cântat pentru a marca orice conflict în România, iar după Revoluţia din 1989, a fost adoptat ca imn naţional, înlocuind cântecul comunist „Trei culori“.

Data de 29 iulie a rămas Ziua Imnului Naţional, deoarece, pe 29 iulie 1858, în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, în faţa unei numeroase asistenţe, după ce s-a citit noua Constituţie, un grup de tineri, avându-l în frunte pe Anton Pann, a intonat pentru prima oară imnul Revoluţiei paşoptiste „Deşteaptă-te, române“. Andrei Mureşanu s-a născut la Bistriţa, pe 16 noiembrie 1816, şi a studiat filosofia şi teologia la Blaj, sub îndrumarea profesorului Nicolae Marin.

George Bariţiu a fost un bun prieten al lui Mureşanu şi cel care, totodată, l-a adus să lucreze ca profesor la şcoala română din Braşov. Acolo, Andrei Mureşanu a început să publice poezii şi articole în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură“ şi „Gazeta de Transilvania“ şi a cunoscut poeţi ai vremii, precum Grigore Alexandrescu, Ion Heliade-Rădulescu, Cezar Bolliac şi, mai târziu, Dimitrie Bolintineanu şi Vasile Alecsandri. Debutul în poezie l-a făcut cu „Fetiţa şi păsărica“. În 1843, publică, în „Foaie pentru minte...“, poezia „Glasul unui român“.

Andrei Mureşanu este unul dintre fruntaşii Revoluţiei de la 1848 şi tot acela este momentul în care scrie poemul „Răsuneul“ (sau „Un răsunet“), care devine marşul revoluţionarilor din Transi